Rozaliu și moale, cotletul de miel este un ospăț în sine. Lăsat cu os, ca să păstreze carnea suculentă, se obține o friptură delicată și cu o aromă blândă, mult mai blândă decât putem obține din carnea de oaie. Acestor cotlete eu le-am făcut o marinadă simplă cu ulei, suc de lămâie, chimion, cimbru și usturoi. Le-am lăsat câteva ore să-și tragă aromele, după care le-am rumenit în tigaia încinsă și le-am servit cu un sos de iaurt cu tahini. Am făcut o garnitură de cartofi prăjiți. Plus câteva cuburi de feta și feliuțe de curmale date prin ulei de…
